Nunta Cornilor

 De Nunta Cornilor am aflat de la un drag profesor de al meu acum ceva timp, insa nu stiam nici cand este, nici ce simbolizeaza pana nu demult. Printr-o serie de circumstante am ajuns insa sa ma interesez de acest obicei din satele din zona Almajului si sa ajung sa-l si fotografiez.

Adunarea in curtea Nasului

Grup de barbati asteptand sosirea nuntasilor

In unele sate acest obicei se gaseste sub denumirea de Fasang sau Farsang - obicei similar carnavalelor din alte tari - care se tine in fiecare an la inceputul Postului Pastelui, mai exact la lasarea secului de carne din Postul Pastelui. Obiceiul insa difera de la un sat la altul atat ca organizare si desfasurare cat si ca durata.
Interesant este ca, majoritatea satenilor nici nu stiu concret ce inseamna sau de unde vine acest obicei. La intrebarea "de cand se tine Nunta Cornilor?" se opresc si se gandesc niste minute bune dupa care spun "A pai nu stiu, de cand ma stiu eu se tine!" iar daca-i intrebi de ce se face ceva intr-un anume fel, din nou raspunsul e "Pai asa se face dintotdeauna!".

Poftiti la NUNTA!

La Bania, pe Valea Almajului, unde am ajuns anul acesta, obiceiul tine doua zile. In prima zi are loc Nunta Cornilor iar in a doua zi se repeta aproape fiecare pas din prima zi insa sub forma unui carnaval cu masti felurite inspirate din personaje locale, nationale sau internationale care sunt satirizate de catre localnici. Carnavalul se incheie aici in a doua zi cu citirea darurilor. Darurile sunt de fapt un fel de barfe locale legate de momentele in care localnicii au calcat stramb intr-un fel sau altul in decursul anului trecut si astfel sunt certati cumva de comunitate in mod public. Aceste daruri se aduna sub forma anonima de la localnici in decursul zilelor dinaintea evenimentului intr-o cutie postala amplasata in sat special in acest scop.

Intreg obiceiul e plin de umor, inclusiv mancarea si cosul cu daruri

Intreaga echipa ce participa la carnaval atat in prima zi cat si in a doua este alcatuita din barbati si baieti, femeile si fetele sunt doar privitoare pana in momentul in care se joaca hora.

Partea simbolica a acestui eveniment are radacini precrestine care tineau initial de inceperea anului agricol, a primaverii, in timp insa ele s-au sincronizat cu inceputul postului si simbolizeaza alungarea spiritelor rele, a necazurilor, a ghinioanelor si a pacatelor din anul trecut pentru o intrare mai curata in post.
  




















Desigur ca acest obicei este urmat seara de jocul horelor de diferite tipuri si mai apoi de o masa festiva unde sunt invitati si satenii care nu se mascheaza.

La Bania, acest obicei este organizat de acelasi Nas in decursul mai multor ani, acesta find responsabil cu gasirea fondurilor pentru masa, muzica si cu organizarea locala.

Satenii sunt incarcati de umor sarcastic, glume si buna dispozitie. Pe tot parcursul plimbarii prin sat cu alaiul de nunta, cei implicati ii saluta pe cei de pe margine, le dau bautura si spun diverse glume sarcastice la adresa unuia sau altuia din alai sau la adresa celor ce urmeaza a fi mustrati public la citirea darurilor.

In fata casei miresei alaiul se opreste si i se matura calea

Mirele si-a gasit mireasa adevarata chiar daca parintii fetei i-au adus intai o sosie copila

Nunta, ba!

Nunta este organizata ca si una reala, toti cei imbracati in nuntasi se strang acasa la Nas unde se gasesc darurile de nunta, porcul la protap si bautura. De aici se pleaca apoi la casa Miresei alese unde aceasta este ceruta de catre Mire, evident insa parintii nu o dau cu una cu doua ci ii aduc intai o mireasa mica imbracata identic cu cea mare ce apare doar la a doua incercare a mirelui. De aici se pleaca prin sat facandu-se un ocol amplu peste apa si foc pentru purificarea raului urmand ca la final sa se reintalneasca toti curiosii si nuntasii la caminul cultural unde se joaca horele si unde apoi are loc ospatul impreuna cu alte jocuri.

Buna dispozitie, am primit si o floare!

Trecerea podului, purificarea prin apa

Purificarea prin foc

Poza de grup inaintea horelor

Mirele e provocat sa-si sarute Mireasa

Si incheierea cu hora

Cea de a doua zi se desfasoara, cum ziceam ca si prima: fiecare se costumeaza iar costumatia trebuie sa fie secreta. Pe vremuri nu era permis ca altcineva sa stie cine e sub masca, asadar mastile acopereau complet fata si orice trasaturi personale ale purtatorului in asa fel incat nimeni din sat sa nu-l recunoasca.

Nelipsita palinca ce strajeste alaiul de "nuntasi" prin sat

Grupul din Suleiman Magnificul la pregatirea carutei pentru inhamarea cailor

Toti cei costumati se intrunesc apoi la casa Nasului de unde se pleaca prin sat cu alaiul de nunta ca si in ziua precedenta.

Mirii

Nasul

Alaiul trecand apa in semn simbolic

Jocurile

Poza de grup a haremului

Mirele si Mireasa raman aceiasi ca in prima zi si iau parte la loc de onoare alaturi de Nas la strigarea Darurilor Cornilor.

Citirea darurilor

Ascultau darurile Cornilor, i-au surprins cu ceva

In caz ca personajul jucat nu este destul de evident datorita costumului, poarta pe spate si o foaie tiparita pe care sunt scrise personajele intruchipate. Anul acesta am vazut-o pe Sultana Mama si personajele conexe din seria Suleiman Magnificul, Lorette de pe centura, Bufonul satului, Domn'Primar, Gigi benzinarul si multi altii care intrupau vanatori, padurari, doamne cu moravuri usoare si alte personaje comice dar si ursi sau lupi.

Si-nca o hora s-am plecat